De ce si cum sa compostam resturile vegetale din gospodarie?

Ce este solul?

Pamantul, pe care pasim are numai un strat foarte subtire care se poate numi sol fertil. Restul este argila, nisip, pietris etc.  Solul devine fertil cand se amesteca cu radacinile si frunzele plantelor, se ingrasa cu corpurile si fecalele animalelor si microorganismelor. Si cu ajutorul caldurii, a aerului, a microorganismelor,  a apei in sol apare humusul. Numai dupa aceste procedee se poate numi solul fertil. In humus traiesc, din acesta se hranesc si totodata produc humusul toate acele creaturi care nici nu pot fi observati cu ochii liberi. Cel mai mare dintre ei este rama, care pastreaza cel mai bine fertilitatea solului. Mananca si produce humus. Excrementele sale sunt mai bogati in nutrienti decat pamantul pe care-l mananca.

Plantele se dezvolta cel mai bine in pamant bogat in humus.

Compostul este humus “artificial”,  contine nutrientii indispensabili pentru cresterea plantelor, de aceea este folosit pentru stimularea vietii din sol. Cu ajutorul lui in cativa ani creste numarul vietuitoarelor folositoare din sol.

Compostarea este cea mai veche metoda de reciclare a deseurilor. Ne este oferita posibilitatea ca nutrientii din deseurile organice provenite din bucatarie(resturi de legume-fructe proaspete, negatite) sau in urma lucrarilor din gradina(tundere, frunze, etc… ) sa ajunga inapoi in sol.

De ce este bun compostul?

- nutrientii aflati in humusul din compost sunt usor asimilabile pentru plante

- se imbunatateste structura solului favorizand aerisirea

- culoarea inchisa ajuta la incalzirea mai rapida a solului

- compostul retine apa mai bine, astfel se imbunatateste echilibrul apei din sol

- creste activitatea biologica din sol

- plantele vor fi mai rezisente fata de daunatori si boli

- ajuta la fertilizarea solului

- vedem cum sub ochii nostrii se produce regenerarea materialelor organice din natura

Fiecare dintre noi poate face compost, chiar si cei care cred ca nu pot. Cine nu arunca iarba tunsa dupa ce a tuns iarba  sau resturile de la tunsul arbustilor si copacilor ci acopera solul, ca si mulci, sub tufe, pomi fructiferi deja face un fel de compostare. In natura acest procedeu se desfasoara de la sine, noi trebuie doar sa imitam.

Factorii ce influenteaza procesele de compostare 

In procesul de compostare, ca si in producerea humusului pe cale naturala, se desfasoara descompunerea materialului organic brut. Descompunerea este realizata de catre bacteriile din sol, dace le oferim conditiile necesare – oxigen, apa, temperatura optima si raportul dintre azot si carbon.

In primul rand trebuie sa asiguram o buna aerare. Daca materia prima nu primeste oxigen suficient se vor dezvolta bacteriile anaerobe daunatoare, si compostul va avea un miros urat, putrezit.

Locul de compostare nu are voie sa balteasca in apa, dar trebuie sa fie suficient de umed ca sa porneasca procesele de descompunere. Umiditatea materialelor folosite pentru compost trebuie sa fie 40-60 %.  Dar asta de obicei nu masuram ci dupa experienta, atunci este bun daca seamana cu un burete umed stors de apa.

Raportul dintre carbon si azot este recomandat sa fie 30:1. Daca raportul de carbon ar fi mai mare materialele ar avea nevoie de mai mult timp pentru a se descompune.

Materiale cu continut mare de azot:

- deseuri din bucatarie

- reziduuri vegetale

- resturi de iarba tunsa

- buruieni

- gunoi de grajd lichid

- gainat

- zat cafea

- balega de cal si vaca

Materiale cu continut mare de carbon:

- rumegus

- scoarta

- frunze uscate

- carton si ziare maruntite

- paie

- cenusa 2-3 kg/m3

Pe scurt, cat mai verde, mai suculent este materialul nostru, cu atat mai mare este raportul de azot, si cu atat mai mic raportul de carbon. De aceea este bine daca amestecam cat mai multe feluri de materiale, bucati fine, maruntite cu bucati mai mari, mai aspre, materiale uscate si umede.

Pentru a citi intregul articol, urmariti link-ul de mai jos.

Articol preluat de pe blogul plant-shop.ro: http://plant-shop.ro/blog/sa-facem-compost-acasa/