duminică, 7 septembrie 2014

Cum crestea bunica plantele de Amarillis.

Descriere simpla a ingrijirii bulbilor de amarilis, asa cum le ingrijea bunica, timp de peste 50 de ani, fara a avea studii superioare, doar cu rabdare si dragoste.

Bunica a fost agricultoare, a lucrat in gradina si pe camp toata viata. A iubit foarte mult florile, majoritatea fiind specii clasice, primite de la vecini sau cunostinte, in schimbul altor plante. La vremea aceea nu existau supermarcheturi, nici comert online si comenzi din America.

Locuind la casa, undeva in mijlocul Transilvaniei si lucrand pe camp, fiind de multe ori plecati de acasa toata ziua, cultivau plante care nu necesitau ingrijire multa, plante perene, arbusti si plante de interior.
Bulbii de Amarilis - Steaua Cavalerului cum le numea - fiind florile ei preferate, deoarece infloreau primavara devreme, indiferent de temperatura exterioara.




Cultivarea simpla:
1, intre craciun si anul nou, scotea bulbii de amarilis din cutia de carton in care le tinea sub pat, le taia frunzele uscate si le planta in pamantul pregatit inca din toamna in ghivece. Pamantul provenea din gradina proprie, fiind un amestec intre pamant de gradina o parte si o parte din compost obtinut din ramasitele plantelor din gradina, crengi, frunze, etc si balegar de vaca. Acest compost era vechi de cel putin 2 ani, timp in care era intors de 2 ori, in fiecare primavara.Pregatea ghivecele cu pamant inca din septembrie, astfel evita sa scormoneasca sub zapada in decembrie. Le planta in ghivece de 2-3 ori mai late fata de latimea bulbilor, astfel incat 1/3-ime din bulb sa ramana deasupra solului. Dupa care le uda abundent, ca sa se umezeasca tot solul.

2, Le aseza sub soba de gatit cu lemne si le acoperea cu o galeata veche gaurita. Aici primeau caldura necesara, iar prin mentinerea la intuneric, plantele erau stimulate sa genereze tije florale inalte. Nu le uda timp de 3-4 saptamani. "Daca le uzi mai mult acum, vor face frunze multe si nu mai au putere sa infloreasca" - explica bunica. Le verifica o data pe saptamana, daca incolteau in mijloc, erau frunze, tija florala apare mereu in lateralul bulbului. Cand tija florala atingea 5 cm, le uda din nou cu apa putina. Iar cand cresteau la 25-30 cm, le scotea de sub soba si le aseza la lumina in geam.

3, Dupa 2-3 luni de la plantare, undeva la inceputul lunii martie, apareau florile, cateodata chiar si 5-6 flori pe o tija florala. Avand geamuri clasice, care nu izolau asa de bine, temperatura de la geam era mai scazuta, iar pe timpul noptii temperatura scadea asemanator cu conditiile naturale din zona de origine a bulbilor de Amarilis, astfel ca florile tineau foarte mult, chiar si 6 saptamani. Astfel ca la trecerea florilor le scotea in exterior, si de multe ori planta mai aducea un rand de flori. Dupa trecerea florilor le taia tijele florale, ca planta sa nu consume energia cu producerea semintelor.


4, Le crestea in fata casei intr-o zona semiumbrita toata vara, le uda regulat. Nu le planta in sol, din cauza coropisnitelor, care erau destul de frecvente in gradina. Pana in septembrie bulbii acumulau nutrientii necesari pentru sezonul urmator si aduceau aproape fiecare bulb cativa puiuti mici in lateralul bulbilor mari. Acesti puiuti majoritatea plecau la vecini, rude, cunostinte, in schimbul altor plante.

5, In septembrie, pe la inceputul anului scolar, le scotea din ghivece si le scutura radacinile de pamant. Le punea cu frunze cu tot pe terasa, la umbra timp de 2-3 saptamani, pana se uscau usor.


6, Dupa ce sau zvantat bulbii, le punea cu frunze cu tot intr-o cutie de carton, daca nu gasea cutie de carton, le invelea in ziare si le punea in cutie de lemn, si aseza cutia sub pat. Dupa sarbatoarea Craciunului le scotea din nou si le planta.

Inmultirea: Bulbii mici care cresteau in lateralul celor mari, le despartea in septembrie si le aseza in pivnita in nisip, unde stateau toata iarna. Primavara in aprilie-mai, le scotea si le planta la ghivece langa ceilalti bulbi, unde le crestea pana in toamna. De aici le ingrijea ca si bulbii maturi.









Pentru a achizitiona bulbi de Amarilis, vizitati magazinul nostru online: plant-shop.ro/bulbi-specialitati/1262-amaryllis-red-lion






Daca doriti sa cititi mai detaliat despre Amarilis, vizitati blogul plant-shop/blog.


luni, 21 iulie 2014

Fuchsia, importanta dimensiunii ghiveciului.

Acest articol este scris cu scopul de a oferii o explicatie, de ce nu cresc plantele de Fuchsia, asa cum ne dorim.
Pozele au fost realizate in gradinaria plant-shop, in luna iulie 2014, soiul Fuchsia Sir Matt Busby.
Fuchsia Sir Matt Busby
Sir Matt Busby
Avand o colectie de Fuchsia de peste 30 de soiuri, si magazinul online plant-shop.ro, primesc foarte des intrebarea:
De ce fuchsiile mele nu infloresc si nu cresc asa de mari?
Ei bine, in majoritatea cazurilor, problema este dimensiunea ghiveciului sau substratul folosit.
In imaginile de mai jos, puteti vedea diferenta dintre o planta la ghiveci mare si una care a ramas la ghiveci mic.
Plantele sunt surori, cea la ghiveci mare a fost plantat in urma cu 3 luni. Diferenta de crestere dintre cele 2 plante, este rezultatul cresterii in 3 luni de zile.
La ce ghiveci trebuie sa plantam fuchsiile?
Nu exista limite, fuchsia din prima poza, este la un ceaun vechi, gaurit, cu volumul de ~ 30 L, in timp ce planta care a ramas micuta, este la ghiveci de 9 cm, avand volumul de ~0,35 L.
Cu cat este mai mare ghiveciul, cu atat mai multe flori si mai mari vor creste plantele.
Fuchsia sfaturi
Sir Matt Busby
Cercelusi la ghiveci
Fuchsia la ghiveci de 9 cm
Ce pamant sa folosesc?
Compost. Este cel mai recomandat, mai ales pentru gradinarii care au posibilitatea de face compost acasa, avand materie prima, din care sa isi produca singuri substratul ideal, compostul. Citeste si articolul nostru: Cum sa facem compost acasa.
Exista totusi gradinari, care nu au o gradina mare, sau locuiesc la bloc. Pentru ei recomand substrat de gradina, pe baza de turba sau compost de calitate, amestecat cu nisip.
Cat de des se uda plantele de fuchsia?
O alta intrebare deosebita.
Pot doar sa spun despre udatul fuchsiilor, ca plantele de fuchsia absorb aproape jumatate din necesarul de apa, prin frunze.
Vara se uda des cu apa multa, dar fara a lasa apa sa balteasca in ghivece sau in farfuria lasata sub ghivece.
Fuchsia nu este o planta de apa !!! Nu stie sa inoate si se ineaca intr-un deget de apa lasat pe fundul farfuriei.
Toamna si primavara se uda mai rar. O data pe saptamana.
Iarna, se uda foarte rar, in special daca planta nu are frunze verzi. Recomandat, o data pe luna daca are frunze.
Fuchsia close-up
Fuchsia Sir Matt Busby floare.

Daca aveti poze cu orice soi de Fuchsia achizitionata de la plant-shop.ro, va rog sa o impartasiti cu noi.

Cum tratam fainarea cu solutii naturiste?

Fainarea. Sfaturi de prevenire si combatere naturala.
Descriere.
Este o boala a plantelor, care acopera frunzele plantelor cu un praf gri-alb.
fainarea-1
Ciclul de viata:
Sporii fungice sunt raspinditi de vant si ierneaza pe plante si resturi vegetale. Spre deosebire de mucegai, care apare in soluri suprasaturate de apa, fainarea nu are neaparata nevoie de apa, pentru a se dezvolta si raspandii. Zilele calde si noptile reci de la sfarsitul verii, creeaza conditii optime si un climat propice pentru aparitia fainarii.
Plante care pot fi afectate:
Fainarea este numele popular pentru cateva specii diferite de ciuperci care infecteaza diferite plante, cum ar fi:
Plante ornamentale: Monarda, Phlox paniculata, Petunia, Liliacul, Carciumaresele, Trandafirii, etc…
Legume si fructe: fasole, castraveti, struguri, pepeni, dovleac, etc…
Probleme pe care le provoaca:
Fainarea poate afecta calitatea si cantitatea productiei de legume si fructe, si este total neatractiv pentru plantele ornamentale. Desi plantele sunt inestetice si slabite de infectie, ele de obicei nu mor. Prevenirea si tratarea este mai importanta pentru legume.
Tratamente naturale:
Lapte de vaca, in concentratia de 4 L lapte la 6 L apa,  pe langa efectul puternic antifungic(util in cazul oricarei infectii fungice), laptele este si un ingrasamant natural, in special la rosii, care au mare nevoie de Ca, in momentul coacerii fructelor, iar laptele este bogat in Ca.
Bicarbonat de sodiu alimentar, 1 lingura la 1 L de apa, acesta creste nivelul PH-ului, creand conditii inospitalier pentru fainare.
fainare
tratamentul fainarii la plante si flori


Daca ai folosit alte tratamente naturiste, scrie in comentariu, ca sa afle si altii.

vineri, 7 martie 2014

De ce si cum sa compostam resturile vegetale din gospodarie?


Ce este solul?
Pamantul, pe care pasim are numai un strat foarte subtire care se poate numi sol fertil. Restul este argila, nisip, pietris etc.  Solul devine fertil cand se amesteca cu radacinile si frunzele plantelor, se ingrasa cu corpurile si fecalele animalelor si microorganismelor. Si cu ajutorul caldurii, a aerului, a microorganismelor,  a apei in sol apare humusul. Numai dupa aceste procedee se poate numi solul fertil. In humus traiesc, din acesta se hranesc si totodata produc humusul toate acele creaturi care nici nu pot fi observati cu ochii liberi. Cel mai mare dintre ei este rama, care pastreaza cel mai bine fertilitatea solului. Mananca si produce humus. Excrementele sale sunt mai bogati in nutrienti decat pamantul pe care-l mananca.
SOIL_PROFILE
Plantele se dezvolta cel mai bine in pamant bogat in humus.
Compostul este humus “artificial”,  contine nutrientii indispensabili pentru cresterea plantelor, de aceea este folosit pentru stimularea vietii din sol. Cu ajutorul lui in cativa ani creste numarul vietuitoarelor folositoare din sol.
Compostarea este cea mai veche metoda de reciclare a deseurilor. Ne este oferita posibilitatea ca nutrientii din deseurile organice provenite din bucatarie(resturi de legume-fructe proaspete, negatite) sau in urma lucrarilor din gradina(tundere, frunze, etc… ) sa ajunga inapoi in sol.
compost3
De ce este bun compostul?
- nutrientii aflati in humusul din compost sunt usor asimilabile pentru plante
- se imbunatateste structura solului favorizand aerisirea
- culoarea inchisa ajuta la incalzirea mai rapida a solului
- compostul retine apa mai bine, astfel se imbunatateste echilibrul apei din sol
- creste activitatea biologica din sol
- plantele vor fi mai rezisente fata de daunatori si boli
- ajuta la fertilizarea solului
- vedem cum sub ochii nostrii se produce regenerarea materialelor organice din natura
Fiecare dintre noi poate face compost, chiar si cei care cred ca nu pot. Cine nu arunca iarba tunsa dupa ce a tuns iarba  sau resturile de la tunsul arbustilor si copacilor ci acopera solul, ca si mulci, sub tufe, pomi fructiferi deja face un fel de compostare. In natura acest procedeu se desfasoara de la sine, noi trebuie doar sa imitam.
Factorii ce influenteaza procesele de compostare 
In procesul de compostare, ca si in producerea humusului pe cale naturala, se desfasoara descompunerea materialului organic brut. Descompunerea este realizata de catre bacteriile din sol, dace le oferim conditiile necesare – oxigen, apa, temperatura optima si raportul dintre azot si carbon.
In primul rand trebuie sa asiguram o buna aerare. Daca materia prima nu primeste oxigen suficient se vor dezvolta bacteriile anaerobe daunatoare, si compostul va avea un miros urat, putrezit.
Locul de compostare nu are voie sa balteasca in apa, dar trebuie sa fie suficient de umed ca sa porneasca procesele de descompunere. Umiditatea materialelor folosite pentru compost trebuie sa fie 40-60 %.  Dar asta de obicei nu masuram ci dupa experienta, atunci este bun daca seamana cu un burete umed stors de apa.
Raportul dintre carbon si azot este recomandat sa fie 30:1. Daca raportul de carbon ar fi mai mare materialele ar avea nevoie de mai mult timp pentru a se descompune.
compost
Materiale cu continut mare de azot:
- deseuri din bucatarie
- reziduuri vegetale
- resturi de iarba tunsa
- buruieni
- gunoi de grajd lichid
- gainat
- zat cafea
- balega de cal si vaca
Materiale cu continut mare de carbon:
- rumegus
- scoarta
- frunze uscate
- carton si ziare maruntite
- paie
- cenusa 2-3 kg/m3
compost
Pe scurt, cat mai verde, mai suculent este materialul nostru, cu atat mai mare este raportul de azot, si cu atat mai mic raportul de carbon. De aceea este bine daca amestecam cat mai multe feluri de materiale, bucati fine, maruntite cu bucati mai mari, mai aspre, materiale uscate si umede.
Pentru a citi intregul articol, urmariti link-ul de mai jos.
Articol preluat de pe blogul plant-shop.ro: http://plant-shop.ro/blog/sa-facem-compost-acasa/

sâmbătă, 8 februarie 2014

Sfaturi despre acoperisuri verzi.

Despre acoperisurile verzi.


Articol preluat de pe http://plant-shop.ro/blog .


Ce sunt acoperisurile verzi?
Acoperisurile verzi, au fost amenajate inca din antichitate, prin Gradina suspendata al Semiramidei sau Gradinile suspendate din Babilonia, care au fost construite intre anii 605-562 I.C., de regele Nabucodonosor al II-lea, pentru una dintre sotiile sale. Acesta avea in jur de 15 000 m2, asezata pe patru etaje distincte, iar cea mai inalta era la 77 metrii inaltime. Acesta avea plantat copaci de 20 de metrii inaltime si oferea o protectie eficienta impotriva caldurii si a razelor solare.



Au urmat mai multe asemenea gradini de-a lungul timpului, au existat si tari in care oamenii s-au adaptat la nevoile proprii, in Islanda de exemplu, din lipsa altor materiale de constructie, se construiau acoperisuri verzi din straturi de crengi groase de jumatate de metru, care erau acoperite cu un strat de pamant si iarba. Avantul in amenajarea la scara mare, a inceput in secolul 20, cand mai multe magazine si mall-uri, au amenajat pe acoperis, adevarate parcuri verzi, cu un strat gros de 1-2 metrii de pamant, unele fiind plantate cu copaci mari de peste 10 metrii.


Avantajele unui acoperis verde.
Se poate scrie foarte multe despre avantaje si dezavantaje, cu diagrame sau poze stiintifice, eu prefer varianta descrierii mai pe intelesul tuturor.
Prin construirea unui acoperis verde, se reda naturii suprafata ocupata de cladire. Desigur nu se poate reda intregul spatiu, dar este totusi un pas important.
Un acoperis verde este o izolatie naturala si mult mai eficienta, atat vara impotriva caldurii, cat si iarna cand este frig. Aceste acoperisuri verzi sunt deja foarte apreciate in Vestul Europei, in Germania de exemplu, orice constructie noua trebuie sa aibe acoperis verde, prin lege, iar statul ofera si o subventie pentru cladirile vechi, la care se construieste un acoperis verde. La noi in tara, din pacate nu sta lucrurile prea bine, inca se izoleaza cu bitum si tabla, cu polistiren, etc… . Iar acoperisurile verzi pot fi numarate pe degete. Sper sa se schimbe lucrurile in bine, deoarece efectele unui acoperis sunt mult mai benefice, decat izolarea blocurilor cu polistiren. Daca statul ofera subventie pentru izolarea termica cu polistiren al blocurilor si pentru sisteme de incalzire solara, ar fi bine sa ofere si pentru acoperisurile verzi.


Cele 4 faze ale acoperisului verde: hidroizolarea, drenajul, filtrul si substratul si plantarea.

In luna august 2013, am avut ocazia sa particip ca voluntar in curtea unei gradinite, la amenajarea unui acoperis verde, de o suprafata mica de doar 6 m2. In timpul finalizarii acoperisului si a hidroizolarii, fiind tabla pe acoperis, desi erau doar in jur de 30°C(si in jur de 60°C temperatura tablariei de pe acoperis), mi s-a facut rau de la caldura emanata de aceea suprafata, nu stiu cum s-au gandit inginerii sa faca cladiri acoperite cu tabla sau cu smoala. Acestea absorb caldura de peste zi, putand ajunge la temperaturi de peste 60 °C, si o reda peste noapte creand o atmosfera insuportabila. Voi descrie mai pe larg intr-un articol, cum se poate amenaja un acoperis verde, ieftin si usor.

Iata si rezultatul unei amenajari de acoperis verde:


Cateva link-uri utile pentru cei care sunt in cautarea unei solutii eficiente, ieftine si utile, in amenajarea unui acoperi verde:
Plante pentru acoperisuri verzi: http://www.plant-shop.ro/38-pentru-acoperis
Constructor de acoperisuri verzi: http://www.natural-home4u.com/acoperisuri-verzi
GREEN ROOFS For Healthy Cities: http://www.greenroofs.org
Eco-Roof systems: http://www.ecoroofsystems.com
Greenroofs.com: The Resource Portal for Green Roofs:
http://www.greenroofs.com/Greenroofs101

Cum sa construiesti ieftin un acoperis verde.

Cum să-ți construiești singur un acoperiș verde, 100% natural

Articol preluat de pe: http://casedinbalotidepaie.ro/acoperis-verde-fara-cauciuc-si-plastic


„Ai nevoie de membrană de cauciuc, membrană în stânga, membrană în dreapta….și îți facem ofertă de preț”….păi cam asta întâlnești, auzi dacă începi să te interesezi după acoperișurile verzi. Nu este corect atâta timp cât există soluții absolut simple, oferite de natură.
Nu doresc să înșir avantajele acoperișurilor verzi deoarece mulți dintre noi le știm, sau dacă nu le găsiți pe pagina noastră cu același nume : Acoperișuri verzi



Și totuși, cum se face o hidroizolație bună (pentru că asta este cea mai mare problemă, nu-i așa) la aceste acoperișuri fără a folosi hidroizolații „profesionale”? Ce soluții naturale există? Cum să o facem? Există soluții?


De mult timp caut soluții pentru un acoperiș verde, realizat numai din materiale naturale și știam că trebuie să caut la „rădăcini”…. și anume în țările scandinave, unde aceste tipuri de acoperișuri erau poate cea mai răspândită metodă, la casele tradiționale. Am rugat un prieten să traducă și iată ce am aflat :



Foaie din mesteacan, membrana naturala.
Acoperiș verde, în suedeză „torvtak”, înseamnă în realitate acoperiș din scoarță de mesteacăn. Adică, accentul nici nu este așa mult pe tipul de învelitoare propriu zis, ci pe startul de hidroizolație de dedesubt. Ba mai mult, stratul de pământ și vegetația au rolul de a ține acest strat de hidroizolație, pentru că munca grea o face stratul subțire de mesteacăn. Na, poftim membrane :) ….se poate fără? ..se poate!




Acum să intrăm puțin în detalii :


Știm cu toții că, pentru un astfel de acoperiș, structura trebuie proiectată și construită adecvat. Căpriori aproape dublați față de o construcție obișnuită, șarpantă din scândură de 3 cm și nu în ultimul rând o grindă în partea de jos a acoperișului pentru susținerea pământului și a vegetației





Se decojește mesteacănul, se pune la uscat, apoi înainte de a se lucra cu ea se umezește din nou pentru a putea mai ușor forma dorită!  Se montează în două straturi și se avansează cocncomitent atât cu straturile de hidroizolație (scoarța de mesteacăn) cât și cu umplerea cu pământ. Scoarța de mesteacăn acționează oarecum ca un burete, iar excesul de apă se prelinge deasupra, dar pentru a evita infiltrațiile trebuie montat ca în grafica de mai sus!





Articol preluat de pe casedinbalotidepaie.ro

Construieste singur o gradina verticala din PET-uri.

DIY : Cum sa-ti construiesti o gradina verticala din PET-uri



Articol preluat de pe: http://www.natural-home4u.com/



În Brazilia, o firmă de design ajută familiile sărace să-și redecoreze casele și să-și îmbunătățească împrejurimile, în speranța că oamenii se vor simți mai confortabil și mai fericiți în casele lor.
O familie de la marginea orașului Sao Paulo a beneficiat de o astfel de transformare în casa lor. Mama și cele două fiice au primit o grădină atârnătoare confecționată din sticle de plastic folosite. Agățate unele de altele, sticlele au fost găurite, umplute cu pământ, iar în ele s-au plantat flori, mirodenii, ierburi medicinale. Peretele exterior al casei a fost decorat cu acest ornament vertical.
Structura este simplă și se poate observa din poze și dintr-un un mic ghid despre cum să tai și să atârni sticlele.

Materiale necesare:

- Sticle de PET, curate și golite;

- Foarfece;

- Sfoară, coardă sau sârmă;

- Șaibe (2 pentru fiecare sticlă);

- Pământ;

- Răsaduri.

Tăiați sticla de plastic, ca în imaginea de mai jos.





Pentru a fixa sticla, faceți câte două găuri în partea de sus și în partea de jos a sticlei, ca în imagine. Pe lângă găurile pentru susținere, faceți și una de scurgere, pentru apă. Apoi petreceți sfoara prin găuri și faceți nod în partea de jos, pentru ca sticla să nu alunece pe sfoară. Dacă folosiți sârmă, fixați-o cu șaibe în partea de jos.
Plantați răsadul sau semințele.

Nu rămâne decât să atârnați sticlele, devenite acum ghivece, de perete.

Acest design poate fi îmbunătățit și adaptat în funcție de situație. Asigurați-vă că puteți uda ghivecele, dacă nu plouă destul sau nu sunteți într-o zonă cu umiditate mare.
sursă articol : http://www.greenpeace.org/